Category Archives: Uncategorized

Cauți un medic stomatolog bun în Cluj?

Atunci cel mai bun răspuns este cabinetul stomatologic Dentocalm din Cluj-Napoca (www.dentocalm.ro)! Aici veți găsi nu numai medici stomatologi experți în domeniu, dar și amici cu care vă puteți sfătui.
Conceptul creat pentru clinica Dentocalm este acela de a îmbina într-un mod unic buna dispoziție și profesionalismul. Clienții noștri sunt musafirii noștri și sunt întâmpinați cu aceeași căldură de fiecare dată când ne trec pragul.
Cu peste 20 de ani de experiență în spate, Dentocalm stă la dispoziția clienților cu o gamă variată de servicii care acoperă toate ramurile medicinii dentare. De la Profilaxie și până la Implantologie, pacienții cu probleme stomatologice dispun de toate tratamentele la fața locului fără a mai fi necesar să se deplaseze la alte unități medicale.
Echipa profesionistă și foarte bine instruită, formată din medici stomatologi cu experință vă stă mereu la dispoziție cu orice problemă dentară pe care o aveți:
•    Dr. Magdalena Crișan (Implantologie): a absolvit Facultatea de stomatologie generală din Târgu Mureș. În perioada 1999 – 2016 a participat la peste 50 de cursuri de pregătire pe diverse teme de medicină dentară, atestate prin diplome de participare.
În anul 2015 a participat la cursul Sinus Lift cu Prof. Dr. Emanuel Bratu și cursul Reconstrucția tisulară: Tehnici Actuale pentru Rezultate Estetice Predictibile cu Dr. Antonio Murillo Rodriguez. În același an a obținut atestatul de studii complementare în Implantologie.
•    Dr. Ioana Bucerzan (Chirurgie dento-alveolară): a absolvit Facultatea de Medicină Dentară din cadrul Universității de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, promoția 2013. S-a specializat în chirurgie dento-alveolară, rezidențiat absolvit în 2016. 
Participă constant la cursuri de specializare în stomatologie generală și implantologie, stăpânind tehnicile pentru cele mai noi sisteme de implanturi și utilizând cu succes Tehnologia PRGF în chirurgia orală..
•    Dr. Adrian Cristea (Chirurgie dento-alveolară): a absolvit Facultatea de Medicină Dentară din cadrul universității “Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca, promoția 2011. A urmat apoi rezidențiatul în cadrul aceleiași facultăți, devenind astfel în 2016 medic specialist în chirurgie dento-alveolară. 
Fiind constant preocupat de completarea și perfecționarea pregătirii profesionale, participă frecvent la cursuri și congrese naționale și internaționale.
•    Dr. Cristina Alb (Ortodonție și ortopedie Dento-facială): absolventă a Facultății de Medicină Dentară din cadrul Universității de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, promoția 2009. S-a specializat apoi în Ortodonție și ortopedie dento-facială, rezidențiat absolvit în 2012 tot în cadrul Facultății de Medicină Dentară din Cluj Napoca. 
De atunci practică ortodonția și urmează cursuri de specializare în tară și străinătate atât pentru dezvoltarea ca medic specialist cât și pentru a fi la curent cu ultimele tehnologii medicale.
•    Dr. Andriana Sallum (Ortodonție și ortopedie Dento-facială): absolventă a Facultății de Medicină Dentară – Universitatea de Medicină şi Farmacie Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca, promoția 2013. Medic specialist în ortodontie si ortopedie dento-faciala, promotia 2016. A participat la o serie de cursuri în țară dar și în străinătate, printre care: Incognito Appliance System/Certification Course, Dr. Esfandiar Modjahedpour, 7-8 Noiembrie 2015, Bucuresti.
Orthodontic Theoretical and Practical Course, Tweed Philosophy and Biomechanics, Dr. Giovanni Biondi, Februarie-Martie 2016, Roma, Italia; The Tweed Course – Differential Diagnosis Directional Forse Systems Edgewise Mechanotherapy, 5-15 Iunie 2016, Tucson, Arizona; Two-Year Clinical Course based on the Tweed Philosophy and Biomechanics, Dr. Giovanni Biondi, at the Department of Orthodontics, School of Dentistry, University of Belgrade, Serbia 2017-2019.
•    Dr. Gabriela Popovici (Parodontologie): a absolvit Facultatea de Medicină Dentară din cadrul Universitătii de Medicină si Farmacie Târgu-Mureș, promotia 2011. Medic specialist în Parodontologie, promotia 2016. A participat la numeroase cursuri și congrese naționale și internaționale printre care: “Curriculum Stiintific de Parodontologie” referent Prof. Dr. Anton Sculean Directorul Clinicii de Parodontologie a Universitatii din Berna, Elvetia – decembrie 2017, Bucuresti. 
“1st International Symposium Soft Tissue Management Around Teeth And Implants”, Universitatea Via Salute san Raffaele – februarie 2016 Milano, Italia “Utilizarea Laserelor in Tratamentul Parodontal si in Implantologie” Dr. Rana Al Falaki – iunie 2017, Bucuresti; “Gum Drop Technique” Dr. Delia Tuttle – septembrie 2017, Bucuresti.
•    Dr. Mădălina Pintea (Endodonție): a absolvit Facultatea de Medicină Dentară din cadrul Universității de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” din Iasi, promoția 2014, având activitate clinică din 2014 până în prezent. Plăcându-i endodonția încă din facultate, s-a specializat pe aceasta ramură, promovând examenul de specialitate în 2017. De atunci practică cu pasiune endodonția la microscop dar și restaurările directe din compozit. 
Pentru a se dezvolta ca medic specialist dar și pentru dobândirea ultimelor cunoștințe în domeniu, participă la numeroase cursuri de endodonție la microscop cât și pe diverse teme de medicină dentară.
•    Dr. Ana Maria Miron (Medic dentist, Rezident Parodontologie): a absolvit Facultatea de Medicină Dentară a Universității de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, promoția 2016. A ales specializarea de Parodontologie pe care o urmează din 2017 în cadrul aceluiași centru universitar. 
Practica sa nu se limitează însă la tratamentele parodontale, în clinica noastră realizând variate manopere de stomatologie restaurativă.
Așadar, după cum se poate observa echipa de medici stomatologi din cadrul cabinetului stomatologic Dentocalm este diversă și cu o mare experință în domeniu. Nu ezitați să-i contactați pentru orice complicație stomatologică! Acești te vor ajuta cu drag și vei avea parte de cea mai plăcută experiență în cabinetul dentar.

De ce apar și cum tratăm cele mai comune probleme dentare ale copiilor

Cavitatea bucală este partea corpului care influențează sănătatea întregului organism. Starea sănătății noastre în perioada adultă se află în legătură directă cu modul în care am avut grijă de ea în copilărie. S-ar părea că problemele dentare ale copiilor sunt nesemnificative, iar utilizarea unui bracket le-ar putea rezolva pe toate instantaneu. Cu toate acestea, afecțiunile dentare ale copiilor sunt foarte diverse, cu efect pe termen lung sau efect scurt, dar pot fi ușor depășite dacă se respectă igiena bucală potrivită și nu sunt ignorate vizitele periodice la un cabinet specializat în stomatologie pentru copii. Dacă reușiți să observați la timp afecțiunile danturii copilului dumneavoastră și urmați metode de tratament corecte, cu siguranță, veți ameliora starea ei, dar și a celorlalte părți ale corpului care pot fi lezate.
Fiecare afecțiune stomatologică își are metodele ei specifice prin care poate fi tratată. La fel precum și cauzele proprii. La vârsta fragedă pe care o au copiii, aceștia deja pot avea simptomele vreuneia dintre următoarele afecțiuni dentare.
Probleme ortodontice
Problemele ortodontice sunt cele mai răspândite în rândul copiilor, maturii nefiind totuși o excepție. Considerându-se mai degrabă o problemă de ordin estetic, probleme ortodontice afectează mult mai multe capitole ale vieții cotidiene pe lângă aspectul neplăcut al dinților. Printre cele mai grave fiind problemele cu digestia, cauzate de scăderea eficienții masticației, gingiile fiind afectate. Un alt efect al netratării acestor probleme este apariția dificultăților în exprimare.
Cauzele apariției problemelor ortodontice sunt obiceiurile vicioase formate încă din copilărie precum:
-sugerea degetului,
-sugerea suzetei pe o perioadă de timp îndelungată,
-alăptatul intensiv,
-căderea precoce a dinților,
-atingerea excesivă a dinților cu limba.
De asemenea, există posibilitatea să existe o predispunere genetică la probleme ortodontice. Dacă observați că uneori copilul dumneavoastră are probleme cu masticația, dinți poziționați strâmb, își mușcă deseori obrazul , bărbia e poziționată prea în spate sau prea în față, spațilei între dinții noi formați sunt prea mari sau există obiceiuri vicioase care continuă după vârsta de 2 ani, atunci e momentul pentru a face o consultație la un medic ortodont.
Vestea bună constă în faptul că problemele ortodontice pot fi soluționate la orice vârstă prin acordarea unui tratament corect. Recomandabil este, cu siguranță, ca tratamentul să înceapă cât mai devreme, pentru că perioada de tratament e mai scurtă și vă veți bucura de un zâmbet perfect și o digestie corectă mai mult timp.
Astfel, cea mai optimă vârstă de utilizare a unui aparat ortodontic clasic se consideră a fi de la 5 ani până la 12 ani, dantura fiind la această vârstă mult mai maleabilă și ușor de modelat.
Problema suptului degetului sau a suzetei (după 2 ani) poate fi remediată acasă, de către părinți prin aplicarea unei substanțe amărui pe acestea. Cu toate că acesta e un reflex natural prin care cei mici încearcă să cunoască lumea înconjurătoare, o durată lungă de practicare va face ca aparatul ortodontic să fie necesar.
Cât durează tratamentul și ce efecte are
Un tratament ortodontic poate dura de la 6 până la 24 de luni. Pentru a crește eficiența și a menține starea bună și funcțională a acelui aparat dentar care este aplicat copilului, este necesar ca lunar să faceți controale la un medic ortodont. Acesta va urmări ritmurile de însănătoșire, putând să modifice anumite aspecte ale tratamentului.
Tratamentul ortodontic are numeroase efecte benefice asupra sănătății dinților, dar și a stării generale ale corpului.
-Orientează creșterea maxilarelor astfel încât erupția dinților permanenți să se realizeze într-un mediu favorabil;
-Orientează creșterea dinților permanenți în poziție corectă;
-Potrivește dimensiunea arcadelor dentare;
-Diminuează riscul de a răni accidental dinții din față;
-Corectează și scade frecvența obiceiurilor vicioase în avans;
-Scade riscul ca să crească dinți poziționați strâmb;
-Se asigură creșterea dinților în așa mod ca cei care erup să dețină spațiu suficient;
-Previne apariția problemelor asemănătoare;
-Asigură o dantură sănătoasă și un zâmbet plăcut.
Carii dentare
Cariile sunt cea mai cunoscută afecțiune a dinților, întrucât copii devin ușor afectați de acestea. Cariile au ca și factor principal menținerea unui contact îndelungat al alimentelor cu dinții. Primele carii care lezează pe cei mici sunt cariile de biberon, cauzate de faptul că bebelușul este lăsat cu biberonul noaptea sau o perioadă lungă în timpul zilei. Laptele sau produsele zaharoase de pe biberon rămânând în contact cu dinții copilului, vor cataliza înmulțirea bacteriilor, care apoi vor produce acizi, ce vor scoate calciul din smalțul subțire al dinților de lapte. Cariile de biberon sunt specifice bebelușilor de până la 3 ani și pot avea o acțiune agresivă asupra modului în care vor erupe dinții permanenți.
Primele semne de prezență a cariilor sunt sensibilitatea dentară la multipli stimuli externi precum e variația de temperatură, alimentele dulci, dar și modificări proeminente de culoare și structură a smalțului: pete.
Prevenirea  cariilor presupune, de fapt, ]nl[turarea cauzelor apariției acestora.
Igiena cavității bucale realizată în mod constant și corect va ameliora și preveni apariția cariilor. În special, considerând că igiena bucală incorectă este de obicei cea mai răspândită cauză.
Evitarea alimentelor zaharoase, a îndulcitorilor și folosirii îndelungate a biberonului sunt măsuri la fel de utile, care combinate cu o igienă bucală corectă vor produce efectul dorit și anume: prevenirea și tratamentul cariilor.
Specialiștii în domeniu propun pe lângă aceste metode de prevenire a cariilor și moduri de tratament intensiv al acestora la copii. Acesta se face prin obturații. Dinții cariați sunt tratați prin intermediul obturațiilor din cementuri sticloionomere, compozit de culoarea dintelui sau  colorate , care sunt acceptate de către cei mici fără a avea probleme. Apărute în domeniul pedodonției, materialele compozite colorate pot fi ușor utilizate și chiar înțelese de către copil, acesta având posibilitatea de a alege culoarea obturației.
Tratarea cariei dentare a copiilor mici nu trebuie să piardă din prioritate, întrucât poate cauza  extracția  prematură a dinților, probleme cu masticația alimentelor și durere, deseori, insuportabilă.
Gingivitele
Gingivita este o afecțiune dentară care se manifestă prin inflamarea gingiilor. Cauza principală ce poate provoca inflamarea gingiilor la copii este, în primul rând, igiena orală precară, incorectă și realizată rar.
Obiceiurile vicioase ale copiilor intervin și în cazul gingivitelor. Aici vorbim de obiceiul de a mușca și îndesa în cavitatea bucală diferite obiecte sau jucării, care nu se află în ce mai bună stare igienică.
Soluțiile în cazul gingivitei se conduc după același principiu: înlăturarea cauzei, ceea ce presupune modificarea igienei cavitații bucale și educarea copilului.
Consultația la un medic specialist este întotdeauna ieșirea din situație, întrucât acesta vă va prescrie un tratament adaptat situației copilului dumneavoastră și va monitoriza cum decurge acesta.
Halitoza
Halitoza este cunoscută de noi ca şi respirația urât mirositoare. Simptomele acesteia nu necesită să fie descrise, cauzele și modul de prevenire fiind primordiale la această maladie.
Respirația urât mirositoare poate denota prezența și altor probleme dentare. Cariile dentare care nu provoacă durere, dau adesea de știre prin respirația urât mirositoare.
Mergând mai în profunzime, igiena bucală deficitară sau efectuată rapid și necalitativ este cauza principală a respirației neplăcute, bacteriile înmulțindu-se, având și un mediu propice – saliva.
Halitoza poate fi ușor tratată oferindu-i micuțului un model de educație dentară, învățându-vă copilul să se spele corect și des pe dinți. Foarte important este periuța pe care acesta o folosește, o periuță recomandabilă fiind una cu perii moi sau medii și de dimensiune mică, dar șipasta de dinți utilizată . Învățați-l, de asemenea, și mișcările pe care să le exerseze, poate chiar și în mod amuzant.
Uneori, halitoza este un simptom ce însoțește afecțiuni precum sinusita, faringita, amigdalita, gastrita sau pancreatita. Astfel, dacă copilul dumneavoastră suferă de așa maladii, efectul de respirație urât mirositoare este foarte probabil prezent.
O consultație la o clinică stomatologică pentru copii în Chișinău sau, cel puțin, una cu specialiști în pedodonție, este întotdeauna o soluție optimă, întrucât medicii din domeniu vor efectua un control profesional și vor putea să vă ofere cele mai bune practici și sfaturi pentru a trata rapid afecțiunile celui mic.
Problemele dentare pot să iasă în evidență la orice vârstă. Apariția acestora la o vârstă fragedă, totuși, este un semn că părinții trebuie să acorde mai multă atenție stilului de viață al micuțului. Este esențial ca copilul dumneavoastră să înțeleagă importanța unei igiene dentare încă din frageda copilărie, pentru că este momentul în care organismul începe să se pregătească pentru erupția dinților permanenți. Iar modul în care ai păstrat sănătatea dinților în copilărie va afecta direct starea acestora la maturitate. Consultarea doctorului este un ritual obligatoriu dacă doriți ca micuțul să aibă o dantură sănătoasă și corect poziționată.
Adresaţi-vă la specialiștii în domeniu, clinica stomatologică în Chișinău Imperial Dent vă va oferi cele mai calitative servicii din oraș.
Nu lăsaţi pe mâine dinții pe care puteți să îi trataţi azi!

https://imperialdent.md/

Lifa Air – Principalul furnizor de echipamente pentru curatarea tubulaturilor de ventilatie

Infiintată în anul 1999, LIFA AIR a făcut parte din programul tehnologic „Clădirea sănătoasă” in cadrul Agenției Naționale Tekes pentru Tehnologii din Finlanda. 

Programul a fost împărțit in mai multe programe de dezvoltare, pe care LIFA, fie le ajută cu specialiști din domeniu, fie prin sponsorizarea acestora.

Printre altele, LIFA a fost si sponsorul de aur al conferinței Healthy Building 2003 din Singapore.

În timpul conferinței, LIFA a luat parte la trei studii științifice diferite, printre care una dintre proiecte s-a numarat producerea unor metode și echipamente pentru reducerea și controlul particulelor ultra mici, care au fost estimate a fi cele mai nocive pentru ființele umane.

LIFA 3G Filtru de aer (Pat.Pend.): Acesta este cel mai important proiect de dezvoltare, în cadrul căruia, prin cooperarea dintre Universitatea Politehnică din Hong Kong, Centrul de Cercetare VTT din Finlanda și LIFA au dezvoltat soluții pentru protecția clădirilor.
Producția, showroom-ul și magazinul de vânzări sunt situate în Helsinki, Hämeentie- Finlanda. 

LIFA are birouri în Hong Kong, Dubai și New York. De asemenea, are o rețea de distribuție ce acoperă Asia, Orientul Mijlociu, Europa și America de Nord.

In Romania AB Tehnic Profesional, este unicul distribuitor LIFA-AIR pe gama produselor dedicate pentru curățarea sistemelor de ventilație, a conductelor de evacuare, a instalațiilor HVAC și a aerului.

Mentionam cateva dintre produsele distribuite special concepute pentru curatarea spatiilor mici sau mari:

Special Cleaner 20

Este proiectat pentru curățarea spațiilor strâmte.
Funcționarea pneumatică prin intermediul mecanismului de control permite schimbarea direcției de rotație, evitând astfel obstacolele.

Axa de curățare de 20 de metri permite curățarea a 35 de metri de tubulatura atunci când este extinsă.

Combi Cleaner 40

O mașină de periat multifuncțională pentru toate nevoile de curățare a ventilației, Combi Cleaner 40 are o axă de curățare de 40 de metri, incorporata cu o duză chimică pentru pulverizare, insotita de o roata montată pentru mobilitate si control precis.
pentru tubulaturi de 200-1200mm; viteza de periere 0-760 rpm
dedicat pentru spatii mari (industriale)

Hydmaster 40

Funcționează pe tensiunea monofazată, ceea ce înseamnă că Hydmaster este mai silențios decât alte mașini de curățat pneumatice.

Lifa Hydmaster curăță 75 de metri de canal atunci când este extins în ambele direcții de la o singură trapă de acces, iar periile sale supradimensionate se pot roti în tubulaturile înguste.

Proiectată pentru practici exigente de curățare în clădiri de dimensiuni industriale, cum ar fi fabrici, centrale electrice samd.

De asemenea, printre alte produse distribuite de catre AB Tehnic Profesional de la LIFA AIR, se numara si purificatoarele dedicate pentru filtrarea aerului, pentru casa, birouri , iar gama se completeaza cu segmentul de automotive sub denumirea de Smart Car Purifier.

Pentru oferte sau informatii suplimentare: www.abtehnic.ro

“InViu Grai” la Casa din Vale Breb, Maramureș

Casa din Vale Breb, MARAMUREȘ, va invita vineri, 16 August 2019, in Gradina cu Hori de la Casa Calina Breb, sa luati parte la evenimentul nostru! Intrare libera. Va asteptam cu drag! 
In program:

Ora 18.00 “Coconii din Breb” și “Grupul de ceterași din Breb” Hori de Jucat

Ora 20.15  Concert  “ÎnVIU GRAI” 

Hori de ascultat, “sara pă lună”
Nicolae Pițiș laolaltă cu Maria Casandra Hauși

CoLectie de Hori Batranesti CULESE prin viu grai ori ALESE din culegeri de folclor. 

Sarbatorim 10 ani de cand DOINA a intrat in Patrimoniul Imaterial UNESCO
Maria Casandra Hausi, Nicolae Pitis

Instalatii electrice si masuratori PRAM

ARC MAG, va ofera o gama variata de servicii autorizate ANRE, in domeniul electric. Incepand de la partea de proiectare si pana la punerea in functiune a instalatiei electrice. Prin echipa de specialisti si dotarile pe care le detinem, oferim solutii de ultima generatie si furnizam servicii de instalatii electrice, la un inalt nivel calitativ.

Instalatii electrice pentru locuinte
Instalatii electrice pentru spatii de birouri, apartamente
Bransamente electrice
Masuratori PRAM prize de pamant
Instalatii de paratrasnet

Priboi si Asociatii, avocati despagubiri accidente rutiere cu vatamari sau deces

Echipa Priboi si Asociatii preia noi cazuri de obtinere despagubiri RCA accidente auto cu victime in Constanta, Bucuresti si Focsani. Trei cazuri de vatamari corporale grave si doua decese, toate cauzate de soferi ce fie nu detineau permis de conducere, fie aflati sub influenta alcoolului, fie din cauza vitezei excesive, ori, in unele cazuri coroborate unele din cazurile mai sus amintite.

Priboi si Asociatii avocati despagubiri RCA accidente rutiere cu vatamari sau deces

Cu acelasi onorariu de succes unic de 15% din despagubirea obtinuta de la firma de RCA a soferului care a provocat accidentul, Priboi si Asociatii isi doreste ca cei care apeleaza la serviciile lor sa fie convinsi ca au ales cele mai bune, mai rapide si avantajoase servicii de obtinere despagubiri RCA din Romania.

Cu un simplu telefon la 0740 233 840, fie ca sunteti rudele persoanei decedate, fie ca ati fost chiar dumnavoastra vatamat intr-un accident, puteti afla punctual toate informatiile de care aveti nevoie sau putem veni chiar direct la dvs. pentru a va lamuri legat de accidentul pe care l-ati suferit.

Fațete dentare sau albirea dinților?

Care este soluția rapidă și cea mai potrivită pentru a obține zâmbetul alb și strălucitor. pe care ni-l dorim cu toții? Răspunsul este fațetele dentare sau albirea dinților? Cum alegem cea mai bună variantă pentru noi?
Din păcate pe parcursul timpului și odată cu îmbătrănirea, îngălbenirea dinților este o problemă cu care se confruntă multe persoane. Smalțul dinților se poate deteriora uniform sau pot apărea doar pete, pe anumite porțiuni ale dintelui, care pot fi în diferite nuanțe.
Așadar, dacă vă displace nuanța danturii dumneavoastră, soluția poate fi un tratament de estetică dentară pentru aplicarea de fațete dentare sau albirea dinților.
Fațetele dentare sunt niște pelicule foarte subțiri de porțelan, asemenea unor scoici, folosite pentru a recrea aspectul natural al dinților, ca un fel de măști pentru dinți.  
Albirea dinților constă în aplicarea unui gel pe suprafața dinților și activarea lui cu ajutorul luminii unui aparat special. Gelul conține peroxid de hidrogen, care se va descompune și va elibera oxigen, care va pătrunde prin smalț, albind uniform zonele colorate ale dintelui sau îngălbenite.
La finalul procedurii se pot obține dinți cu 3-4 nuanțe mai albi, care își mențin culoarea până la 2 ani, interval la care se recomandă repetarea albirii dentare în cabinetul stomatologic Dentocalm (www.dentocalm.ro). 
Pentru fiecare pacient, există o tehnică de tratament individuală în funcție de preferințe, buget, complexitatea problemelor dentare, etc. Alegerea tratamentului potrivit, între fațete dentare sau albirea dinților, se realizează de comun acord cu medicul stomatolog.
Este important să fiți informat asupra anumitor aspecte care vă pot ajuta să luați o decizie corectă:
•    Aplicabilitatea tratamentului
Marele avantaj al fatețelor dentare este acela că nu reprezintă doar o soluție de albire dentară, ci și o soluție în situația în care dintele natural prezintă mici imperfecțiuni de formă, în cazul în care există dinți fracturați sau goluri între dinți. Totuți, fațetele dentare au și ele limitări, neputând fi aplicate pe dinți care prezintă denivelări mari, deoarece ar trebui șlefuit foarte mult din ei pentru a-i aduce în același plan și nici pe dinți cu plombe sau fracturi dentare foarte mari.
Albirea dentară este strict o metodă de albire a dinților, efectul estetic existând doar în cazul în care dantura este aproape perfectă.

Atunci când dinții prezintă fisuri, fracturi minore, forme atipice, înghesuiri minore sau goluri între dinți se recomandă fațetele dentare, care vă vor asigura un aspect estetic mult mai plăcut.
Albirea nu este o soluție pentru pacienții cu plombe vizibile, sau în cazul în care aveți dinți frontali îmbrăcați în coroane, deoarece acestea nu își vor schimba culoarea după albire, apărând o diferență de culoare între dinții naturali, albiți și cei modificați.
•    Intensitatea albirii
Prin albirea dinților nu se poate schimba foarte mult nuanța dintelui natural. Nu poți dintr-o nuanță de galben să faci alb perfect. 
La pacienții cu modificări minore, în special la tineri, cu dinții corect aliniați, sănătoși, albirea dentară va oferi rezultatele așteptate. În cazul pacienților ai căror dinți au culoarea gri-maronie, fațetele dentare reprezintă o soluție mai bună, fațetele dentare modifică complet culoarea dintelui.
•    Durata efectului
Fațetele dentare ceramice nu se colorează, cum se întâmplă în cazul dinților naturali. Odată aplicate, culoarea lor nu se modifică în timp, nuanța menținându-se și 15 ani, aceasta fiind durata de viata medie a unor fațete bine îngrijite.
În schimb, albirea dentară este o soluție temporară, deoarece dinții se vor îngălbeni din nou din nou. Fumatul și consumul băuturilor și alimentelor pigmentate vor atenua rezultatul, fiind necesară repetarea procedurii de albire.
•    Invazivitatea tratamentului
Albirea dentara este foarte puțin invazivă, dar poate apărea sensibilitatea dentară, care durează doar o săptămână.
Fațetele no-prep se pot scoate de pe dinte. Cele prep, cu preparație, pot fi date jos, dar obligatoriu înlocuite cu altele.
Asadar, fațetele dentare pot fi non-invazive, daca pacientul alege varianta fără șlefuire.
•    Costul tratamentului
Fațetele dentare au un cost mai ridicat decât cel al albirii dinților, însă, necesitatea repetării acesteia va ridica treptat costurile albirii dentare, în timp. 
Atât fațetele, cât și albirea dentară, pot, în condiții optime, determina o transformare rapidă și spectaculoasă a zâmbetului tău.

În concluzie, fațetele dentare sau albirea dinților? Răspunsul cel mai corect este unul pe care doar dumneavoastră, împreună cu medicul stomatolog, îl puteți găsi.

Ghid practic despre protectia datelor cu caracter personal in Romania – GDPR ( RGPD) 2019-2020

Ghidul este scris de COLTUC MARIUS VICENTIU cu o experienta de peste 16 ani in probleme juridice, in prezent manager la Coltuc si asociatii www.coltucsiasociatii.ro
 Vezi poza alaturata

Cuprins
Legislatia aplicabila,fara a plictisi cititorul
Intrebari frecvente si raspunsuri practice despre GPDR – RGPD
Formulare pentru firme despre GPDR – RGPD
Plangeri GPDR – RGPD la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal
Procedura de solutionare GPDR – RGPD la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal
Contestatie la instanta competenta amenda sau sanctiune data de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal pe GPDR – RGPD

Legislatia aplicabila,fara a plictisi cititorul

În data de 4 mai 2016 au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene cele două acte normative care compun pachetul legislativ privind protecţia datelor la nivelul Uniunii Europene:
– Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor),
– Directiva (UE) 2016/680 referitoare la protecţia datelor personale în cadrul activităţilor specifice desfăşurate de autorităţile de aplicare a legii.
Regulamentul (UE) 2016/679 actualizează principiile stabilite încă de acum două decenii de Directiva 95/46/CE care și-a încetat aplicabilitatea.
    Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor)
    Legea nr. 102 din 3 mai 2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, cu modificările și completările ulterioare – Republicare
    Legea nr. 190 din 18 iulie 2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor)
    Legea nr. 363 din 28 decembrie 2018 privind protecţia persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autorităţile competente în scopul prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale şi combaterii infracţiunilor sau al executării pedepselor, măsurilor educative şi de siguranţă, precum şi privind libera circulaţie a acestor date
    Ghiduri emise de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal
    Alte materiale informative destinate aplicării Regulamentului General privind Protecţia Datelor, emise de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal
    Documente ale Comitetului European pentru Protecția Datelor
    Intrebări frecvente adresate Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrăii Datelor cu Caracter Personal
    Comunicate ale Autorității de Supraveghere privind participarea la evenimente dedicate Regulamentului General privind Protecţia Datelor

Ghiduri emise de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal
    Ghidul orientativ de aplicare a Regulamentului General privind Protecţia Datelor destinat operatorilor, emis de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal
    Ghid Întrebări și răspunsuri cu privire la aplicarea Regulamentului (UE) 2016/679
Alte materiale informative destinate aplicării Regulamentului General privind Protecţia Datelor, emise de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal
    Drepturile persoanelor vizate – Extras din Regulamentul nr. 679/2016
    Noul Regulament 2016/679 aplicabil din 25 mai 2018 – Elemente de noutate (pliant)
    Noul Regulament 2016/679 aplicabil din 25 mai 2018 – Elemente de noutate (broșură)
    Responsabilul cu protecția datelor – informații generale
Documente ale Comitetului European pentru Protecția Datelor
Comitetul European pentru Protecția Datelor, organ cu personalitate juridică al Uniunii Europene este constituit în temeiul art. 68 din Regulamentul General privind Protecția Datelor și este format din șefii autorităților naționale de supraveghere din fiecare stat membru al Uniunii Europene și din Autoritatea Europeană de Protecția Datelor sau reprezentanții acestora.
Ghiduri emise de Comitetul European pentru protecția datelor
    Ghidul privind derogările aplicabile transferurilor internaționale (art. 49 din Regulamentul General privind Protecția Datelor).
    Ghidul Comitetului European pentru Protecția Datelor nr. 1/2019 privind Codurile de conduită și organismele de monitorizare în temeiul Regulamentului 2016/679 privind EDPB – versiune pentru consultare publică
    Ghidul Comitetului European pentru Protecția Datelor nr. 4/2018 privind acreditarea organismelor de certificare în temeiul articolului 43 din Regulamentul general privind protecția datelor (2016/679)
Anexa 1 la Ghidul EDPB nr. 4/2018 – versiune pentru consultare publică
    Ghidul Comitetului European pentru Protecția Datelor nr. 3/2018 privind domeniul de aplicare teritorial al Regulamentul general privind protecția datelor (2016/679) (articolul 3) – versiune pentru consultare publică
    Ghidul Comitetului European pentru Protecția Datelor nr. 1/2018 privind certificarea și identificarea criteriilor de certificare în conformitate cu articolele 42 și 43 din Regulamentul general privind protecția datelor (2016/679)  – versiune revizuită după consultarea publică
Anexa 2 la Ghidul Comitetului European pentru Protecția Datelor nr. 1/2018 – versiune pentru consultare publică
Ghiduri adoptate de Grupul de Lucru art. 29 cu privire la Regulamentul General privind Protecţia Datelor și aprobate de Comitetul European pentru Protecția Datelor
În cadrul primei sale plenare, pe data de 25 mai 2018, Comitetul European pentru Protecția Datelor a aprobat următoarele ghiduri ale Grupului de Lucru Art. 29, privind Regulamentul General privind Protecţia Datelor, aplicabile de la această dată, precum și alte documente:
    Ghidul privind consimțământul în temeiul Regulamentului (UE) 2016/679 (ro/en)
    Ghidul privind transparența în temeiul Regulamentului (UE) 2016/679 (ro/en)
    Ghidul privind deciziile automate individuale și profilare (ro/en)
    Ghidul privind notificarea încălcărilor de securitate (ro/en)
    Ghidul privind dreptul la portabilitatea datelor, raportat la art. 20 din RGDP (ro/en)
    Ghidul privind evaluarea de impact al Grupului de Lucru art. 29 (ro/en)
    Ghidul privind responsabilul pentru protecția datelor (DPO), raportat la art. 37-39 din RGDP (ro/en)
    Ghidul privind identificarea autorității de supraveghere lider a unui operator sau împuternicit (ro/en)
    Ghidul privind aplicarea și stabilirea amenzilor administrative în sensul Regulamentului 2016/679, WP 253 (ro/en)
    Recomandarea privind cererea standard de aprobare a regulilor corporatiste obligatorii pentru transferul datelor cu caracter personal, aplicabile operatorilor WP 264 (en)
    Recomandarea privind formularul standard de solicitare a aprobării regulilor corporatiste obligatorii pentru transferul datelor cu caracter personal, aplicabile împuterniciților WP 265 (en)
    Documentul de poziție privind derogările de la obligația de a păstra o evidență a activităților de prelucrare în conformitate cu art. 30 (5) din Regulamentul (UE) 2016/679 (en)
    Documentul de lucru Stabilirea unei proceduri de cooperare pentru aprobarea “Regulilor corporatiste obligatorii” pentru operatori și împuterniciți, conform GDPR, WP 263 rev.01 (en)
    Documentul de lucru care stabilește un tabel cu elementele și principiile care se regăsesc în Regulile corporatiste obligatorii WP 256 rev.01 (ro/en)
    Document de lucru care stabilește un tabel cu elementele și principiile care trebuie găsite în Regulile corporatiste obligatorii, aplicabile împuterniciților WP 257 rev.01(ro/en)
    Adequacy Referential WP 254 rev.01 (ro/en)
Alte documente emise de Comitetul European pentru Protecția Datelor
Declarații
    Declarația Comitetului European pentru Protecția Datelor 3/2019 referitoare la Regulamentul privind confidențialitatea în mediul electronic
    Declarația 2/2019 privind utilizarea datelor cu caracter personal în cadrul campaniilor politice
Anexa I la Declarația 2/2019 privind utilizarea datelor cu caracter personal în cursul campaniilor politice
    Declarația Comitetului European pentru Protecția Datelor 01/2019 referitoare la Legea privind respectarea impozitului pe contul străin al Statelor Unite (FATCA)
    Declarația Comitetului European pentru Protecția Datelor privind concentrarea economică – 27/08/2018
    Declarația Comitetului European pentru Protecția Datelor privind ePrivacy – 25/05/2018
Rapoarte
    Raportul Comitetului European pentru Protecția Datelor către LIBE privind punerea în aplicare a GDPR – 26/02/2019
    UE-SUA – Al doilea raport anual de revizuire comună – 22/01/2019
Informări
    Informare privind transferurile de date în cadrul GDPR în cazul unei tranzacții nerealizate Brexit – 12/02/2019
    Informare privind BCR pentru societățile care au ICO ca Autoritate de Supraveghere Leader BCR – 12/02/2019
Opinii
    Opinia 7/2019 privind proiectul listei autorității competente de supraveghere a Islandei cu privire la operațiunile de prelucrare care fac obiectul cerinței unei evaluări a impactului privind protecția datelor (articolul 35.4 din GDPR)
    Opinia 6/2019 privind proiectul listei autorității de supraveghere competente din Spania privind operațiunile de prelucrare care fac obiectul cerinței unei evaluări a impactului privind protecția datelor (articolul 35.4 din GDPR)
    Opinia 5/2019 privind interacțiunea dintre Directiva privind confidențialitatea în mediul electronic și GDPR, în special în ceea ce privește competența, sarcinile și competențele autorităților de protecție a datelor
    Opinia 04/2019 privind acordurile administrative pentru transferul datelor cu caracter personal între autoritățile de supraveghere financiară din Spațiul Economic European (“SEE”) și autoritățile de supraveghere financiară din afara SEE
Proiect de acord administrativ pentru transferul de date cu caracter personal
    Opinia nr. 3/2019 privind întrebările și răspunsurile privind interacțiunea dintre Regulamentul privind studiile clinice (CTR) și Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) – 23/01/2019 Stratul de confidențialitate
    Opinia 02/2019 privind lista operațiunilor pentru care este necesară realizarea evaluării impactului asupra protecţiei datelor – Norvegia
    Opinia 01/2019 privind lista operațiunilor pentru care este necesară realizarea evaluării impactului asupra protecţiei datelor -Liechtenstein
    Opinia 28/2018 privind proiectul de implementare a deciziei Comisiei Europene privind protecția adecvată a datelor cu caracter personal în Japonia
    Opinia 23/2018 referitor la propunerile Comisiei privind ordinea juridică europeană de divulgare și de păstrare a probelor electronice în materie penală
    Opinii privind lista operațiunilor pentru care este necesară realizarea evaluării impactului asupra protecţiei datelor  (nr. 1-22; 24-27 din anul 2018)


Intrebari frecvente si raspunsuri practice despre GPDR – RGPD
1.    Ce înseamnă operator de date cu caracter personal?  
Potrivit art. 4 din Regulamentul general privind protecția datelor, „operator” înseamnă persoana fizică sau juridică, autoritatea publică, agenția sau alt organism care, singur sau împreună cu altele, stabilește scopurile și mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal; atunci când scopurile și mijloacele prelucrării sunt stabilite prin dreptul Uniunii sau dreptul intern, operatorul sau criteriile specifice pentru desemnarea acestuia pot fi prevăzute în dreptul Uniunii sau în dreptul intern”.

2.    Ce înseamnă operatori asociați?
Potrivit art. 26 din Regulamentul (UE) 2016/679, în cazul în care doi sau mai mulți operatori stabilesc în comun scopurile și mijloacele de prelucrare, aceștia sunt operatori asociați. Ei stabilesc într-un mod transparent responsabilitățile fiecăruia în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor care le revin în temeiul prezentului regulament, în special în ceea ce privește exercitarea drepturilor persoanelor vizate și îndatoririle fiecăruia de furnizare a informațiilor prevăzute la articolele 13 și 14, prin intermediul unui acord între ei, cu excepția cazului și în măsura în care responsabilitățile operatorilor sunt stabilite în dreptul Uniunii sau în dreptul intern care se aplică acestora. Acordul poate să desemneze un punct de contact pentru persoanele vizate.

3.    Ce înseamnă persoană împuternicită de operator?
Potrivit art. 4 din Regulamentul (UE) 2016/679, persoana împuternicită de operator înseamnă persoana fizică sau juridică, autoritatea publică, agenția sau alt organism care prelucrează datele cu caracter personal în numele operatorului.

4.    Este necesar să mai notific prelucrările de date?    
Având în vedere faptul că începând din data de 25 mai se aplică Regulamentul UE 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE,operatorii nu mai au obligația de notificare a prelucrărilor de date.

5.    Ce înseamnă autorități și organisme publice?
Autoritățile și organismele publice sunt: Camera Deputaților și Senatul, Administrația Prezidențială, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, autoritățile și instituțiile publice autonome, autoritățile administrației publice locale și deja nivel județean, alte autorități publice, precum și instituțiile din Subordinea/coordonarea acestora; de asemenea, sunt assimilate autorităților/organismelor publice și unitățile de cult și asociațiile și fundațiile de utilitate publică potrivit art. 2 alin. (1) lit. a din Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE)

6.    Ce obligaţii am în calitate de operator potrivit Regulamentului (UE) 2016/679?
Obligațiile pe care le au operatorii de date cu caracter personal sunt reglementate în Capitolul IV din Regulamentul 2016/679. Printre principalele obligații ale operatorului în aplicarea Regulamentului sunt:
    desemnarea unui responsabil cu protecția datelor in conditiile art. 37-39 din Regulament;
    cartografierea prelucrărilor de date cu caracter personal (art. 30 din Regulament) ;
    asigurarea securității datelor (art. 25 și art. 32 din Regulament);
    notificarea încalcărilor de securitate în condițiile art. 33 din Regulament;
    evaluarea impactului asupra protecției datelor si respectarea drepturilor persoanelor fizice (art. 35 din Regulament).
Pentru mai multe informații puteți accesa Ghidul orientativ de aplicare a Regulamentului general privind protecția datelor  emis de Autoritatea Națională de Supraveghere.

7.    Când trebuie să desemnez un responsabil cu protecția datelor (dpo)?
Potrivit prevederilor art. 37 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2016/679, desemnarea responsabilului cu protecția datelor se solicită atunci când:
1.    a) prelucrarea este efectuată de o autoritate sau un organism public, cu excepția instanțelor care acționează în exercițiul funcției lor jurisdicționale;
2.    b) activitățile principale ale operatorului sau ale persoanei împuternicite de operator constau în operațiuni de prelucrare care, prin natura, domeniul de aplicare și/sau scopurile lor, necesită o monitorizare periodică și sistematică a persoanelor vizate pe scară largă;
3.    c) activitățile principale ale operatorului sau ale persoanei împuternicite de operator constau în prelucrarea pe scară largă a unor categorii speciale de date sau a unor date cu caracter personal privind condamnări penale și infracțiuni.
Pentru mai multe informații puteți accesa Ghidul privind responsabilul cu protecția datelor emis de Comitetul european pentru protecția datelor.

8.    Ce înseamnă prelucrare pe scară largă?
Atunci când se stabilește dacă prelucrarea este efectuată pe scară largă, trebuie să fie luați în considerare următorii factori:
    numărul persoanelor vizate (ori un număr exact ori un procent din populația relevantă);
    volumul datelor și/sau gama de elemente diferite de date în curs de prelucrare;
    durata sau permanența activității de prelucrare a datelor;
    suprafața geografică a activității de prelucrare.
Pentru mai multe informații puteți accesa Ghidul privind responsabilul cu protecția datelor emis de Comitetul european pentru protecția datelor.

9.    Ce condiții trebuie să îndeplinească responsabilul cu protecția datelor?
Responsabilul cu protecţia datelor este desemnat pe baza calităţilor profesionale şi, în special, a cunoştinţelor de specialitate în dreptul şi practicile din domeniul protecţiei datelor, precum şi pe baza capacităţii de a-și îndeplini sarcinile. Nivelul necesar al cunoștințelor de specialitate trebuie să fie stabilit în funcție de operațiunile de prelucrare a datelor efectuate și de nivelul de protecție impus pentru datele cu caracter personal prelucrate.
Pentru mai multe informații puteți accesa Ghidul privind responsabilul cu protecția datelor emis de Comitetul european pentru protecția datelor.

10.    Se poate desemna un singur responsabil cu protecția datelor pentru un grup de întreprinderi sau pentru mai multe autorități sau organisme publice?
Art. 37 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2016/679 permite unui grup de întreprinderi să numească un responsabil cu protecția datelor unic, cu condiția ca acesta să fie „ușor accesibil din fiecare întreprindere”. Noțiunea de accesibilitate se referă la sarcinile responsabilului cu protecția datelor ca punct de contact în ceea ce privește persoanele vizate, autoritatea de supraveghere, dar și pe plan intern în cadrul organizației, având în vedere că una dintre sarcinile responsabilului este de informare și consiliere a operatorului și persoanei împuternicite de operator, precum și a angajaților care se ocupă de prelucrarea cu privire la obligațiile care le revin în temeiul Regulamentului (UE) 2016/679.
Art. 37 alin. (3) din Regulamentul (UE) 2016/679 permite, de asemenea, desemnarea unui responsabil cu protecția datelor unic pentru mai multe autorități sau organisme publice, luând în considerare structura organizatorică și dimensiunea acestora.
Operatorul sau persoana împuternicită de operator are obligația de a publica datele de contact ale resonsabilului cu protecția datelor și de a le comunica autorității de supraveghere.
Pentru mai multe informații puteți accesa Ghidul privind responsabilul cu protecția datelor emis de Comitetul european pentru protecția datelor.

11.    Cum comunic responsabilul cu protecția datelor autorității de supraveghere?
Comunicarea responsabilului cu protecția datelor se realizează prin completarea formularului de declarare a responsabilului cu protecția datelor existent pe site-ul autorității la Secțiunea „Responsabilul cu protecția datelor”.
În situația în care grup de întreprinderi sau mai multe autorități sau organisme publice desemnează un responsabil cu protecția datelor unic, fiecare operator sau persoană împuternicită va completa formularul de declarare a responsabilului cu protecția datelor existent pe site-ul autorității la Secțiunea „Responsabilul cu protecția datelor”.

12.    Când nu se aplică Regulamentul (UE) 2016/679?
Regulamentul (UE) 2016/679 nu se aplică prelucrării datelor cu caracter personal:
    în cadrul unei activități care nu intră sub incidența dreptului Uniunii;
    de către statele membre atunci când desfășoară activități legate de politica externă și de securitatea comună a Uniunii;
    de către o persoană fizică în cadrul unei activități exclusiv personale sau domestice;
    de către autoritățile competente în scopul prevenirii, investigării, depistării sau urmăririi penale a infracțiunilor, al executării sancțiunilor penale, inclusiv al protejării împotriva amenințărilor la adresa siguranței publice și al prevenirii acestora; acestea sunt reglementate de Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului.

13.    Care sunt condițiile legale de prelucrare a datelor cu caracter personal, altele decât cele speciale? 
Potrivit art 6 din Regulamentul (UE) 2016/679 prelucrarea este legală numai dacă și în masura în care se aplică cel puțin una din condițiile prevăzute la alin. (1):
1.    a) când persoana vizată și-a dat consimțământul pentru prelucrarea datelor sale pentru unul sau mai multe scopuri specifice;
2.    b) când prelucrarea este necesară pentru exercitarea unui contract la care persoana vizată este parte sau pentru a face demersuri la cererea persoanei vizate înainte de încheierea unui contract;
3.    c) când prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligații legale care îi revine operatorului;
4.    d) când prelucrarea este necesară pentru a proteja interesele vitale ale persoanei vizate sau ale altei persoane fizice;
5.    e) când prelucrarea este necesară pentru îndeplinira unei sarcini care servește unui interes public  sau care rezultă din exercitarea autorității publice cu care este învestit operatorul;
6.    f) când prelucrarea este necesară în scopul intereselor legitime urmărite de operator sau o parte terță, cu excepția cazului în care prevalează interesele sau drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei vizate, care necesită protejarea datelor cu caracter personal, în special atunci când persoana vizată este un copil.
Litera (f) nu se aplică în cazul prelucrării efectuate de autorități publice în îndeplinirea atribuțiilor lor.

14.    Care sunt condițiile de prelucrare a categoriilor speciale de date cu caracter personal?
Prelucrarea de date cu caracter personal care dezvăluie originea rasială sau etnică, opiniile politice, confesiunea religioasă sau convingerile filozofice sau apartenența la sindicate și prelucrarea de date genetice, de date biometrice pentru identificarea unică a unei persoane fizice, de date privind sănătatea sau de date privind viața sexuală sau orientarea sexuală ale unei persoane fizice.
Prelucrarea acestor categorii de date este permisă numai în condițiile prevăzute la art. 9 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2016/679.
Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), prevede la art. 3 alin. (1) că „prelucrarea datelor genetice, biometrice sau a datelor privind sănătatea, în scopul realizării unui proces decizional automatizat sau pentru crearea de profiluri, este permisă cu consimțământul explicit al persoanei vizate sau dacă prelucrarea este efectuată în temeiul unor dispoziții legale exprese, cu instituirea unor măsuri corespunzătoare pentru protejarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale persoanei vizate”.

15.    Dacă prelucrarea este prevăzută de un act normativ, mai este necesar să obțin consimțământul persoanelor vizate? 
Atunci când prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligații legale care îi revine operatorului, nu mai este necesară obținerea consimțământului persoanelor vizate.

16.    Care sunt condițiile de acordare și valabilitate a consimțământului?
Potrivit art. 7 alin. (1) din Regulament, operatorul trebuie să fie în măsură să demonstreze faptul că persoana vizată și-a dat consimțământul pentru operațiunea de prelucrare a datelor cu caracter personal.
În cazul în care consimțământul persoanei vizate este dat în contextual unei declarații scrise care se referă și la alte aspecte, cererea privind consimțământul trebuie să fie prezentată într-o formă care o diferențiază în mod clar de celelalte aspecte, într-o formă inteligibilă și ușor accesibilă, utilizând un limbaj clar și simplu.
Art. 7 alin. (3) din Regulament prevede faptul că retragerea consimțământului se face la fel de simplu ca și acordarea acestuia.
În situația în care consimțământul este retras, operatorul are obligația de a șterge, fără întârzieri nejustificate, toate datele cu caracter personal ale persoanei vizate care și-a exercitat dreptul prevăzut la art. 17 alin. (1) lit. b) din Regulament.
Considerentul 32 din Regulamentul (UE) nr. 2016/679 stabilește următoarele: ”Consimțământul ar trebui acordat printr-o acțiune neechivocă care să constituie o manifestare liber exprimată, specifică, în cunoștință de cauză și clară a acordului persoanei vizate pentru prelucrarea datelor sale cu caracter personal, ca de exemplu o declarație făcută în scris, inclusiv în format electronic, sau verbal. Acesta ar putea include bifarea unei căsuțe atunci când persoana vizitează un site, alegerea parametrilor tehnici pentru serviciile societății informaționale sau orice altă declarație sau acțiune care indică în mod clar în acest context acceptarea de către persoana vizată a prelucrării propuse a datelor sale cu caracter personal. Prin urmare, absența unui răspuns, căsuțele bifate în prealabil sau absența unei acțiuni nu ar trebui să constituie un consimțământ. Consimțământul ar trebui să vizeze toate activitățile de prelucrare efectuate în același scop sau în aceleași scopuri. Dacă prelucrarea datelor se face în mai multe scopuri, consimțământul ar trebui dat pentru toate scopurile prelucrării. În cazul în care consimțământul persoanei vizate trebuie acordat în urma unei cereri transmise pe cale electronică, cererea respectivă trebuie să fie clară și concisă și să nu perturbe în mod inutil utilizarea serviciului pentru care se acordă consimțământul.”
Pentru mai multe informații puteți accesa Ghidul privind consimțământul emis de Comitetul european pentru protecția datelor.

17.    În ce condiții pot prelucra datele cu caracter personal ale copiilor în ceea ce privește oferirea de servicii ale societății informaționale?
Prelucrarea datelor cu caracter personal ale unui copil este legală dacă copilul are cel puțin vârsta de 16 ani. Dacă copilul are sub vârsta de 16 ani, respectiva prelucrare este legală numai dacă și în măsura în care consimțământul este acordat sau autorizat de titularul răspunderii părintești asupra copilului. Operatorul depune toate eforturile rezonabile pentru a verifica în astfel de cazuri că titularul răspunderii părintești a acordat sau a autorizat consimțământul, ținând seama de tehnologiile disponibile (art. 8 din Regulamentul (UE) 2016/679).

18.    Operatorii sunt obligați să țină o evidență a prelucrărilor de date? 

Fiecare operator sau persoană împuternicită trebuie să păstreaze, atât în scris cât și în format electronic, o evidență a activităților de prelucrare. Această evidență trebuie să cuprindă toate informațiile prevăzute la art. 30 alin. (1) din Regulamentul General de Protecție a Datelor 2016/679.
Alegerea modalităților de a păstra evidența prelucrărilor de date rămâne la latitudinea operatorilor, ținând cont de activitatea desfășurată până în prezent în domeniul datelor cu caracter personal.
Evidența prelucrării cuprinde toate următoarele informații:
– numele și datele de contact ale operatorului și, după caz, ale operatorului asociat, ale reprezentantului operatorului și ale responsabilului cu protecția datelor;
– scopurile prelucrării;
– o descriere a categoriilor de persoane vizate și a categoriilor de date cu caracter personal;
– categoriile de destinatari cărora le-au fost sau le vor fi divulgate datele cu caracter personal, inclusiv destinatarii din țări terțe sau organizații internaționale;
– dacă este cazul, transferurile de date cu caracter personal către o țară terță sau o organizație internațională, inclusiv identificarea țării terțe sau a organizației internaționale respective și, în cazul transferurilor menționate la articolul 49 alineatul (1) al doilea paragraf, documentația care dovedește existența unor garanții adecvate;
– acolo unde este posibil, termenele-limită preconizate pentru ștergerea diferitelor categorii de date;
– acolo unde este posibil, o descriere generală a măsurilor tehnice și organizatorice de securitate menționate la articolul 32 alineatul (1).

19.    Când este necesară efectuarea evaluării de impact?
În cazul în care sunt identificate prelucrări de date cu caracter personal susceptibile de a prezenta riscuri ridicate pentru drepturile și libertăţile persoanelor fizice, operatorul sau persoana împuternicită va efectua o evaluare a impactului asupra protecţiei datelor, în condiţiile art. 35 din Regulamentul General privind Protecţia Datelor.
Evaluarea impactului asupra protecţiei datelor se realizează anterior colectării datelor cu caracter personal și efectuării prelucrării.
Evaluarea impactului asupra protecției datelor se impune mai ales în cazul:
– unei evaluări sistematice și cuprinzătoare a aspectelor personale referitoare la persoane fizice, care se bazează e prelucrare automată, inclusiv crearea de profiluri, și care stă la baza unor decizii care produc efecte juridice privind persoana fizică sau care o afectează în mod similar într-o măsură semnificativă;
– prelucrării pe scară largă a unor categorii speciale de date, menționată la art. 9 alin. (1), sau a unor date cu caracter personal privind condamnări penale și infracțiuni, menționată la art. 10;
– unei monitorizări sistematice pe scară largă a unei zone accesibile publicului.
Evaluarea conține cel puțin:
– o descriere sistematică a operațiunilor de prelucrare preconizate și a scopurilor prelucrării, inclusiv, după caz, interesul legitim urmărit de operator;
– o evaluare a necesității și proporționalității operațiunilor de prelucrare în legătură cu aceste scopuri;
– o evaluare a riscurilor pentru drepturile și libertățile persoanelor vizate menționate la alineatul (1); și
– măsurile preconizate în vederea abordării riscurilor, inclusiv garanțiile, măsurile de securitate și mecanismele menite să asigure protecția datelor cu caracter personal și să demonstreze conformitatea cu dispozițiile prezentului regulament, luând în considerare drepturile și interesele legitime ale persoanelor vizate și ale altor persoane interesate.
Pentru mai multe informații puteți accesa Ghidul privind evaluarea de impact emis de Comitetul european pentru protecția datelor, precum și Ghidul orientativ de aplicare a Regulamentului general privind protecția datelor  emis de Autoritatea Națională de Supraveghere.

20.    În cât timp notific încălcările de securitate?
Cu excepţia cazului în care este puţin probabil ca o încălcare a securităţii datelor cu caracter personal să genereze un risc pentru drepturile şi libertăţile persoanelor fizice, operatorul are obligația de a notifica autorităţii de supraveghere orice încălcare a securităţii datelor, fără întârzieri nejustificate şi, dacă este posibil, în termen de cel mult 72 de ore de la data la care a luat cunoştinţă de aceasta.
Prin Decizia nr. 128 din 22 iunie 2018 a președintelui Autorității de supraveghere s-a adoptat formularul tipizat al notificării de încălcare a securităţii datelor cu caracter personal în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679.
Pentru mai multe informații puteți accesa Ghidul privind notificarea încălcărilor de securitate emis de Comitetul european pentru protecția datelor.

21.    Care sunt drepturile persoanei vizate?  
La Capitolul III din Regulamentul (UE) 2016/679 sunt reglementate drepturile persoanei vizate:
    dreptul la informare (art. 13 și art. 14);
    dreptul de acces (art. 15);
    dreptul la rectificare (art. 16);
    dreptul la ștergere („dreptul de a fi uitat” – art. 17);
    dreptul la restricționarea prelucrării (art. 18);
    dreptul la portabilitatea datelor (art. 20 –);
    dreptul la opoziție (art. 21);
    dreptul de a nu face obiectul unei decizii bazate exclusiv pe prelucrarea automată (art. 22 – pentru mai multe informații puteți accesa);
    dreptul de a depune o plângere la o autoritate de supraveghere (art. 77).
Pentru exercitarea acestor drepturi, este necesar ca persoanele vizate să adreseze o cerere operatorului în acest sens. Operatorul furnizează persoanei vizate informaţii privind acţiunile întreprinse în cel mult o lună de la primirea cererii. Această perioadă poate fi prelungită cu două luni atunci când este necesar, ţinându-se seama de complexitatea şi numărul cererilor.
Pentru mai multe informații puteți accesa Ghidul privind dreptul la portabilitatea datelor și Ghidul privind deciziile automate individuale și profilare.
22.    Cum pot formula o plângere la autoritatea de supraveghere?
Pe site-ul autorității de supraveghere www.dataprotection.ro este disponibil un formular electronic de plângere la secțiunea Plângeri.
De asemenea, vă recomandăm să aveți în vedere prevederile Deciziei nr. 133/2018 a președintelui Autorității de supraveghere privind aprobarea Procedurii de primire și soluționare a plângerilor.

23.    Când este admisibilă o plângere?
Potrivit Deciziei nr. 133/2018 și în concordanță cu Legea nr. 102/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, cu modificările și completările ulterioare, pentru primirea şi înregistrarea valabilă a plângerilor este obligatorie furnizarea următoarelor date ale petiţionarului: nume, prenume, adresă poştală de domiciliu sau de reşedinţă. În cazul în care plângerea este depusă electronic este obligatorie furnizarea adresei de poştă electronică a petiţionarului.
În cazul plângerilor înaintate prin reprezentant, în afara datelor petiţionarului menţionate la alin. (1), este obligatorie şi furnizarea următoarelor date ale reprezentantului: nume şi prenume/denumire, adresă poştală de corespondenţă/sediu, adresă de poştă electronică, număr de telefon, număr de înregistrare în registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, dacă este cazul.
Pentru primirea şi înregistrarea valabilă a plângerilor este obligatorie furnizarea datelor de identificare ale operatorului reclamat sau a persoanei împuternicite reclamate, precum nume şi prenume/denumire, adresă/sediu, sau cel puţin a informaţiilor disponibile deţinute de petiţionar, în vederea identificării acestora.
Plângerile trimise se semnează olograf sau electronic, iar în cazul petiţiilor trimise electronic care nu pot fi semnate, ANSPDCP poate solicita confirmarea corectitudinii datelor transmise electronic.
Autoritatea națională de supraveghere informează persoana vizată cu privire la admisibilitatea plângerii, în termen de cel mult 45 de zile de la înregistrare. În cazul în care se constată că informațiile din plângere sau documentele transmise sunt incomplete sau insuficiente, Autoritatea națională de supraveghere solicită persoanei vizate să completeze plângerea pentru a putea fi considerată admisibilă în vederea efectuării unei investigații. Un nou termen de cel mult 45 de zile curge de la data completării plângerii.
Autoritatea națională de supraveghere informează persoana vizată în legătură cu evoluția sau cu rezultatul investigației întreprinse în termen de 3 luni de la data la care s-a comunicat acesteia că plângerea este admisibilă.

24.    Cum se realizează transferul de date în străinătate?
Transferul de date cu caracter personal se poate realiza prin:
– decizii ale Comisiei Europene privind caracterul adecvat al nivelului de protecție asigurat de statul terț;
– clauze standard de protecție a datelor adoptate de Comisie;
– reguli corporatiste obligatorii în conformitate cu art. 47 din Regulament;
– alte modalități prevăzute la art. 46 și art. 49 din Regulament.

25.    Ce măsuri trebuie să iau pentru asigurarea securităţii prelucrării datelor cu caracter personal?
Securitatea datelor cu caracter personal este reglementată la art. 25 și art. 32 din Regulamentul (UE) 2016/679.
În vederea asigurării unui nivel de securitate corespunzător, operatorul implementează măsuri tehnice și organizatorice adecvate, incluzând printre altele:
– capacitatea de a asigura confidențialitatea, integritatea, disponibilitatea și rezistența continue ale sistemelor și serviciilor de prelucrare;
– capacitatea de a restabili disponibilitatea datelor cu caracter personal și accesul la acestea în timp util în cazul în care are loc un incident de natură fizică sau tehnică;
– un proces pentru testarea, evaluarea și aprecierea periodică a eficacității măsurilor tehnice și organizatorice pentru a garanta securitatea prelucrării.”
– pseudonimizarea și criptarea datelor cu caracter personal, după caz.

26.    Cât timp pot stoca datele cu caracter personal?
Potrivit art. 5 alin. (1) lit. e) din Regulamentul (UE) 2016/679, ”datele cu caracter personal sunt păstrate într-o formă care permite identificarea persoanelor vizate pe o perioadă care nu depășește perioada necesară îndeplinirii scopurilor în care sunt prelucrate datele; datele cu caracter personal pot fi stocate pe perioade mai lungi în măsura în care acestea vor fi prelucrate exclusiv în scopuri de arhivare în interes public, în scopuri de cercetare științifică sau istorică ori în scopuri statistice, în conformitate cu articolul 89 alineatul (1), sub rezerva punerii în aplicare a măsurilor de ordin tehnic și organizatoric adecvate prevăzute în prezentul regulament în vederea garantării drepturilor și libertăților persoanei vizate („limitări legate de stocare”);”
Potrivit Regulamentului general privind protecția datelor, datele se păstrează într-o formă care permite identificarea persoanelor vizate pe o perioadă care nu depășește perioada necesară îndeplinirii scopurilor în care sunt prelucrate datele. Datele cu caracter personal pot fi stocate pe perioade mai lungi în măsura în care acestea vor fi prelucrate exclusiv în scopuri de arhivare în interes public, în scopuri de cercetare științifică sau istorică ori în scopuri statistice, cu instituirea unor garanții.
Perioada de stocare poate fi stabilită prin acte normative ce reglementează domeniile specifice de activitate. În măsura în care se impune, este necesară modificarea/completarea acestora astfel încât normele să fie puse în conformitate cu Regulamentul general privind protecția datelor.

27.    Cine acreditează organismele de certificare?
Potrivit art. 11 din Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679, acreditarea organismelor de certificare prevăzute la art. 43 din Regulamentul general privind protecția datelor se realizează de Asociația de Acreditare din România – RENAR, în calitate de organism național de acreditare, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008, precum și în conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 23/2009 privind activitatea de acreditare a organismelor de evaluare a conformității, aprobată cu modificări prin Legea nr. 256/2011.




Formulare pentru firme despre GPDR – RGPD

RESPONSABILUL CU PROTECȚIA DATELOR DESEMNAT DE OPERATOR/PERSOANĂ ÎMPUTERNICITĂ

https://www.dataprotection.ro/formulare/formularRpd.do?action=view_action&newFormular=true



Notificare de încălcare a securităţii datelor cu caracter personal pentru operatorii de date cu caracter personal, înconformitate cu Regulamentul (UE) nr. 679/2016 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor)

Decizia nr. 128/2018 privind aprobarea formularului tipizat al notificării de încălcare a securităţii datelor cu caracter personal în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE
Decizia nr. 161 din 9 Octombrie 2018 privind aprobarea Procedurii de efectuare a investigațiilor
Notificare de încălcare a securităţii datelor cu caracter personal pentru furnizorii de servicii publice de reţele sau servicii de comunicaţii electronice, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 611/2013 al Comisiei din 24 iunie 2013 privind măsurileaplicabile notificării încălcărilor securităţii datelor cu caracter personal în temeiul Directivei 2002/58/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind confidenţialitatea şi comunicaţiile electronice

Decizie nr. 184/2014 privind aprobarea formularului tipizat al notificării de încălcare a securităţii datelor cu caracter personal pentru furnizorii de servicii publice de reţele sau servicii de comunicaţii electronice, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 611/2013 al Comisiei din 24 iunie 2013 privind măsurile aplicabile notificării încălcărilor securităţii datelor cu caracter personal în temeiul Directivei 2002/58/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind confidenţialitatea şi comunicaţiile electronice (publicată în Monitorul Oficial 964 din 30.12.2014)
Decizia nr. 161 din 9 Octombrie 2018 privind aprobarea Procedurii de efectuare a investigațiilor
Ghid de notificare




Plangeri GPDR – RGPD la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal



Depunerea Plângerilor în baza Regulamentului General privind Protecția Datelor

Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), cu sediul în București, sector 1, Bd. G-ral Gh. Magheru nr. 28-30, prelucrează datele personale ale persoanelor fizice care i se adresează cu plângeri în baza reglementărilor legale aplicabile în domeniul specific de activitate.
Scopul prelucrării este cel de soluționare a plângerilor, în limitele atribuțiilor și obligațiilor legale de autoritate ce monitorizează aplicarea legislației privind protecția datelor personale.
Datele personale ale petenților sunt obținute din plângerile depuse de aceștia și dovezile atașate, precum și, după caz, în urma demersurilor efectuate pentru soluționarea lor.
Datele personale pot fi dezvăluite către operatorii sau persoanele împuternicite reclamate, în scopul soluționării plângerilor depuse, precum și către alte autorități sau instituții publice ori către autorități de supraveghere similare cu care ANSPDCP cooperează în vederea îndeplinirii atribuțiilor sale legale.
Este obligatorie furnizarea datelor de identificare și de corespondență reale, exacte și complete ale petiționarului și dacă este cazul, ale reprezentantului acestuia, în vederea soluționării adecvate a plângerilor și a transmiterii răspunsurilor. Nerespectarea acestor condiții poate atrage respingerea plângerilor ca inadmisibile ori dificultăți în transmiterea corespondenței. (consultați procedura)
În cazul în care petenții nu doresc ca anumite date personale să fie dezvăluite în cadrul demersurilor efectuate pentru soluționarea plângerilor, au posibilitatea de a-și exercita dreptul de opoziție, în condițiile prevăzute de art. 21 din RGPD.
Datele personale ale petenților sunt stocate pe perioada necesară efectuării tuturor demersurilor întreprinse pentru rezolvarea plângerilor, precum și a soluționării acțiunilor de către instanțele de judecată competente, dacă este cazul, după care vor fi arhivate potrivit legislației aplicabile.
Persoanele ale căror date personale sunt prelucrate de către ANSPDCP pot să își exercite drepturile de acces la date, de rectificare, ștergere, restricționare, în conformitate cu dispozițiile art. 15-19 din RGPD, precum și dreptul de a depune o plângere la ANSPDCP pentru modul de soluționare a cererilor de exercitare a acestor drepturi, printr-o cerere trimisă prin poștă la sediul ANSPDCP sau la adresa de e-mail: dpo[at]dataprotection.ro
Plângerile pot fi formulate de către persoanele fizice ale căror date personale au fost prelucrate cu încălcarea dispozițiilor legale aplicabile în materia protecției datelor personale (”persoane vizate”), în special în cazul în care reşedinţa obişnuită a petentului, locul său de muncă sau presupusa încălcare se află sau, după caz, are loc pe teritoriul României.
În situația în care nu vă încadrați în această categorie (”persoane vizate”), vă rugăm să transmiteți cererea dvs. folosind adresa anspdcp@dataprotection.ro sau adresa poștală a ANSPDCP.
Înainte de a începe completarea formularului de plângere, vă rugăm să consultați condițiile de admisibilitate dinProcedura de primire și soluționare a plângerilor.

Depune plângere online

Formular electronic de plangere (format .PDF)*



Procedura de solutionare GPDR – RGPD la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal
Procedura de soluţionare a plângerilor – Decizia nr. 133/2018

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale
Art. 1
(1)În exercitarea atribuţiilor sale legale, Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, denumită în continuare ANSPDCP, primeşte, analizează şi soluţionează plângeri legate de prelucrarea datelor cu caracter personal care intră sub incidenţa Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), denumit în continuare RGPD, sau a altor dispoziţii legale aplicabile în domeniul protecţiei dreptului la viaţă intimă, familială şi privată prin prelucrarea datelor personale, inclusiv în sectorul comunicaţiilor electronice şi al comerţului electronic.
(2)Prezenta procedură se aplică numai în cadrul activităţii de soluţionare a plângerilor care intră în competenţa compartimentului/compartimentelor de specialitate cu atribuţii în acest sens, conform Regulamentului de organizare şi funcţionare a Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, aprobat prin Hotărârea Biroului permanent al Senatului nr.16/2005, cu modificările şi completările ulterioare.
(3)Alte petiţii şi cereri decât cele menţionate la alin. (2) se soluţionează de către compartimentele sau persoanele desemnate ca având atribuţii în acest sens, potrivit dispoziţiilor legale aplicabile. Orice alt tip de corespondenţă trimisă către ANSPDCP, care nu îndeplineşte condiţiile unei petiţii în sensul Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 233/2002, cu modificările ulterioare, se clasează, fără a se transmite un răspuns.
Art. 2
Plângerile pot fi adresate de orice persoană vizată identificată conform prevederilor din prezenta procedură, care consideră că prelucrarea datelor sale cu caracter personal încalcă prevederile legale în vigoare, în special în cazul în care reşedinţa sa obişnuită, locul său de muncă sau presupusa încălcare se află sau, după caz, are loc pe teritoriul României.
CAPITOLUL II: Condiţii procedurale privind adresarea unei plângeri admisibile
Art. 3
(1)Plângerile adresate ANSPDCP trebuie formulate în scris, în limba română sau engleză, cu respectarea condiţiilor prevăzute de RGPD, de alte dispoziţii legale aplicabile, precum şi de prezenta procedură.
(2)Plângerile pot fi depuse la registratura generală de la sediul ANSPDCP sau pot fi transmise prin poştă, inclusiv cea electronică, ori prin utilizarea formularului electronic, disponibil pe pagina de internet a ANSPDCP. Plângerile primite se înregistrează în registrul general al ANSPDCP, primind număr şi dată, şi se repartizează compartimentului/compartimentelor de specialitate.
(3)Plângerile se înaintează personal sau prin reprezentant, cu anexarea împuternicirii emise în condiţiile legii de un avocat sau a procurii notariale, după caz.
(4)Plângerile pot fi depuse şi de către mandatarul persoanei vizate care este soţ sau rudă până la gradul al doilea inclusiv. În cazul soţilor sau rudelor până la gradul al doilea inclusiv, se anexează o declaraţie pe propria răspundere semnată de petiţionar, iar în cazul altor persoane, se anexează procura notarială.
(5)În cazul în care plângerea este depusă prin intermediul unui organism, al unei organizaţii, al unei asociaţii sau fundaţii fără scop patrimonial, acestea trebuie să dovedească faptul că au fost constituite legal, cu un statut ce prevede obiective de interes public, şi că sunt active în domeniul protecţiei drepturilor şi libertăţilor persoanelor vizate în ceea ce priveşte protecţia datelor lor cu caracter personal. În acest caz, la plângere se anexează inclusiv împuternicirea avocaţială sau procura notarială de reprezentare, după caz, conform alin. (3), din care să rezulte limitele mandatului acordat de persoana vizată, precum şi statutul organismului/organizaţiei/asociaţiei/fundaţiei, precum şi dovezi privind activitatea acestora în domeniul protecţiei drepturilor şi libertăţilor persoanelor vizate în ceea ce priveşte protecţia datelor lor cu caracter personal.
Art. 4
(1)Pentru primirea şi înregistrarea valabilă a plângerilor este obligatorie furnizarea următoarelor date ale petiţionarului: nume, prenume, adresă poştală de domiciliu sau de reşedinţă. În cazul în care plângerea este depusă electronic este obligatorie furnizarea adresei de poştă electronică a petiţionarului.
(2)În cazul plângerilor înaintate prin reprezentant, în afara datelor petiţionarului menţionate la alin. (1), este obligatorie şi furnizarea următoarelor date ale reprezentantului: nume şi prenume/denumire, adresă poştală de corespondenţă/sediu, adresă de poştă electronică, număr de telefon, număr de înregistrare în registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, dacă este cazul.
(3)Pentru primirea şi înregistrarea valabilă a plângerilor este obligatorie furnizarea datelor de identificare ale operatorului reclamat sau a persoanei împuternicite reclamate, precum nume şi prenume/denumire, adresă/sediu, sau cel puţin a informaţiilor disponibile deţinute de petiţionar, în vederea identificării acestora.
(4)Plângerile trimise se semnează olograf sau electronic, iar în cazul petiţiilor trimise electronic care nu pot fi semnate, ANSPDCP poate solicita confirmarea corectitudinii datelor transmise electronic.
Art. 5
(1)La depunerea plângerilor este obligatorie precizarea detaliată a obiectului acestora, a demersurilor întreprinse de petiţionar la nivelul operatorului reclamat sau al persoanei împuternicite reclamate, după caz, a informaţiilor disponibile pentru susţinerea afirmaţiilor, precum şi anexarea de dovezi concludente, în măsura în care le deţine.
(2)În cazul în care, anterior depunerii plângerii la ANSPDCP, petiţionarul a introdus pe rolul instanţelor judecătoreşti o acţiune cu acelaşi obiect şi cu acelaşi operator sau persoană împuternicită, aduce aceste aspecte la cunoştinţa ANSPDCP. În caz afirmativ, în plângere se menţionează denumirea instanţei şi numărul dosarului respectiv.
Art. 6
(1)În cazul plângerilor care au ca obiect încălcarea dreptului la viaţă intimă, familială şi privată în domeniul comunicaţiilor electronice şi comerţului electronic, în afara datelor prevăzute la art. 4, este obligatorie menţionarea numărului/numerelor de telefon sau fax, a adresei/adreselor de poştă electronică ori a adresei/adreselor de IP care au legătură cu obiectul plângerii, după caz.
(2)În cazul plângerilor care au ca obiect încălcarea dreptului la viaţă intimă, familială şi privată prin transmiterea de comunicări comerciale nesolicitate, prin servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, este obligatorie anexarea mesajelor originale primite de petiţionar printr-o metodă care să permită identificarea expeditorului respectivei comunicări, mesaje care trebuie conservate, pe cât posibil, în sistemul electronic utilizat de petiţionar.
Art. 7
(1)Petiţionarii şi, după caz, reprezentanţii acestora îşi asumă răspunderea că toate informaţiile furnizate prin depunerea plângerilor sunt reale şi corecte.
(2)Petiţionarii pot solicita păstrarea confidenţialităţii anumitor date cu caracter personal, menţionate în mod expres, furnizate prin plângere, cu excepţia situaţiilor în care, pentru soluţionarea corespunzătoare a obiectului plângerilor depuse, datele de identificare ale petiţionarului trebuie să fie dezvăluite către entitatea reclamată.
(3)Petiţionarii au posibilitatea de a utiliza modelele de plângere puse la dispoziţie de ANSPDCP.
(4)Primirea plângerilor la ANSPDCP şi analizarea acestora este, de regulă, gratuită.
(5)În cazul în care plângerile sunt în mod vădit nefondate sau excesive, în special din cauza caracterului lor repetitiv, ANSPDCP poate percepe o taxă rezonabilă, bazată pe costurile administrative, sau poate refuza să le trateze. Sarcina de a demonstra caracterul evident nefondat sau excesiv al cererii revine ANSPDCP.
Art. 8
(1)Fără a se aduce atingere posibilităţii de a se adresa cu plângere ANSPDCP, persoanele vizate au dreptul de a se adresa instanţei competente pentru apărarea drepturilor garantate de legislaţia aplicabilă, care le-au fost încălcate.
(2)În cazul în care a fost introdusă o cerere în justiţie cu acelaşi obiect şi având aceleaşi părţi, ANSPDCP poate dispune suspendarea sau/şi clasarea plângerii, după caz.
(3)Instanţa competentă este cea de la sediul operatorului sau al persoanei împuternicite de operator ori de la reşedinţa obişnuită a persoanei vizate. Cererea este scutită de taxă de timbru.
CAPITOLUL III: Condiţii privind analizarea şi soluţionarea plângerilor
Art. 9
(1)În cazul în care petiţionarul nu furnizează datele, informaţiile şi documentele solicitate potrivit prevederilor legale aplicabile şi prezentei proceduri, ANSPDCP înştiinţează, în scris, petiţionarul asupra faptului că plângerea depusă nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de prezenta procedură pentru a fi calificată ca o plângere admisibilă, în termen de cel mult 45 de zile de la înregistrare, potrivit legii.
(2)În cazul în care se constată că informaţiile din plângere sau documentele transmise sunt incomplete sau insuficiente, ANSPDCP solicită persoanei vizate să completeze plângerea pentru a putea fi considerată admisibilă în vederea efectuării unei investigaţii. Un nou termen de cel mult 45 de zile curge de la data completării plângerii.
(3)ANSPDCP informează persoana vizată în legătură cu evoluţia sau cu rezultatul investigaţiei întreprinse, în termen de trei luni de la data la care s-a comunicat acesteia că plângerea este admisibilă potrivit alin. (1) sau (2). Informarea va cuprinde şi calea de atac împotriva ANSPDCP.
(4)Dacă este necesară efectuarea unei investigaţii mai amănunţite sau coordonarea cu alte autorităţi de supraveghere în conformitate cu art. 57 alin. (1) lit. f) din Regulamentul general privind protecţia datelor, ANSPDCP informează persoana vizată în legătură cu evoluţia investigaţiei, din trei în trei luni, până la finalizarea acesteia.
(5)Rezultatul investigaţiei se aduce la cunoştinţa persoanei vizate în termen de cel mult 45 de zile de la finalizarea acesteia. Art. 11 din prezenta procedură se aplică în mod corespunzător.
Art. 10
(1)Plângerile în care nu se precizează datele de identificare ale petiţionarilor, obligatorii conform art. 4, sunt considerate anonime şi se clasează cu această menţiune, fără a se formula un răspuns petiţionarilor.
(2)Plângerile care nu au un obiect clar determinat, precum şi plângerile care nu respectă condiţiile prevăzute de art. 3 se resping ca fiind inadmisibile. Petiţionarii sunt informaţi în scris cu privire la necesitatea respectării condiţiilor de admitere a plângerii, în termenul prevăzut la art. 9 alin. (1) sau (2).
(3)În cazul în care plângerile se referă la aspecte care nu intră în sfera de competenţă materială sau teritorială a ANSPDCP, acestea se resping ca fiind inadmisibile. Petiţionarii sunt informaţi în scris, în termenul prevăzut la art. 9 alin. (1).
Art. 11
(1)În cazul în care un petiţionar adresează mai multe plângeri, pentru reclamarea aceleiaşi chestiuni, acestea se conexează, petiţionarul urmând să primească un singur răspuns care face referire la toate petiţiile primite.
(2)În cazul în care petiţionarul revine cu o nouă plângere prin care reclamă aceleaşi aspecte semnalate într-o petiţie anterioară la care a primit răspuns, plângerea se anexează la prima petiţie şi se clasează, fără a se mai trimite un răspuns petiţionarului.
Art. 12
În cazul nerespectării de către ANSPDCP a dispoziţiilor art. 9, persoana vizată se poate adresa secţiei de contencios administrativ a tribunalului competent, după parcurgerea procedurii prealabile prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Recursul se judecă de curtea de apel competentă. În toate cazurile, instanţele competente sunt cele din România.
Art. 13
(1)În cazul în care, pentru soluţionarea plângerilor primite, devin incidente prevederile RGPD referitoare la mecanismele de cooperare şi coerenţă, se aplică în mod corespunzător dispoziţiile RGPD şi documentele emise de Comitetul European pentru Protecţia Datelor.
(2)În cazurile prevăzute la alin. (1) este posibilă transmiterea datelor personale, a informaţiilor şi dovezilor prezentate de către petiţionar către alte autorităţi de supraveghere şi/sau către Comitetul European pentru Protecţia Datelor, în vederea soluţionării plângerii respective potrivit reglementărilor legale în vigoare.
Art. 14
Investigaţiile pentru soluţionarea plângerilor se desfăşoară în conformitate cu procedura de efectuare a investigaţiilor, aprobată prin decizie a preşedintelui ANSPDCP, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.



Contestatie la instanta competenta amenda sau sanctiune data de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal pe GPDR – RGPD

Ce trebuie știut în cazul controalelor ANSPDCP privind aplicarea GDPR?

Contestare Amenzi GDPR – Impactul pe care GDPR l-a avut asupra întregii activitati comerciale nu mai este o surpriză pentru nimeni.
Cele mai importante reguli instituite sunt cunoscute la nivel general, aproape orice persoană cunoscând care sunt drepturile și obligațiile pe care le are prin prisma noului Regulament.
Cuvinte precum controale, sancțiuni, amenzi, investigații, care păreau a avea, cel putin până de curând, un sens pur teoretic, mai ales în România, capătă un caracter practic din ce în ce mai pronunțat și destul de tăios pentru operatorii de date cu caracter personal.
Având în vedere că avem deja din luna iunie și un cadru procedural de aplicare a GDPR, oferit de Legea 129 din 15 iunie 2018, este important să trecem în revista cele mai utile informații pe care
operatorii de date și nu numai, trebuie să le cunoască.
1.    CADRUL LEGISLATIV
LEGEA nr. 129 din 15 iunie 2018 a abrogat Legea nr. 677/2001, care constituia până atunci principalul act normativ național referitor la protecția datelor.
Important: Legea 129 din 15 iunie 2018 nu derogă sub niciun aspect de la GDPR, ci ofertă numai reguli de procedură și norme de aplicare. Astfel, în această lege vom găsi toate informațiile cu privire la: activitatea de control a organelor ANSPDCP, modul si criteriile de aplicare a sancțiunilor, contestarea și plata amenzilor, drepturile si obligațiile procesuale ale părților etc.
1.    CONTROALE
    Investigaţiile sunt efectuate de Autoritatea naţională de supraveghere prin personalul de control;
    Personalul de control are dreptul să efectueze și investigaţii neanunțate, să ceară şi să obţină
    de la operator orice informaţii şi documente, să ridice copii de pe acestea, să aibă acces la oricare dintre incintele operatorului, precum şi să aibă acces şi să verifice orice echipament, mijloc sau suport de stocare a datelor;
    Dacă veți refuza accesul personalului de control la informațiile necesare investigației, ANSPDCP le va putea accesa numai dacă va obține autorizarea judiciară de la președintele Curţii de Apel Bucureşti sau de la un judecător delegat de acesta și numai dacă va comunica autorizarea entităţii controlate înainte de începerea investigaţiei.
    Investigațiile nu pot începe înainte de ora 8:00 și nu pot continua după ora 18:00 decât cu acordul persoanei la care se efectuează sau a reprezentantului;
Important: Încheierea de autorizare de mai sus se poate contesta numai în cel mult 72 de ore de la comunicare, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și nu va suspenda efectuarea investigației
    SANCȚIUNI
    Sancţiunile contravenţionale principale pe care le aplică Autoritatea naţională de supraveghere, sunt mustrarea şi amenda, în condițiile stabilite de GDPR;
    Dacă Autoritatea națională de supraveghere apreciază că urmează să se încalce legislația aplicabilă, atunci aceasta poate să emita si o avertizare în condițiile GDPR;
    Sancțiunile menționate pot fi aplicate și impreuna cu alte masuri prevăzute de GDPR;
IMPORTANT: Sancțiunile se prescriu în termen de 3 ani de la data săvârșirii încălcarii Regulamentului și termenul de prescripție se întrerupe prin efectuarea oricărui act de procedură, fără să se poată depăși 4 ani de la data săvârșirii faptei. Astfel, nu veți mai putea fi sancționați dupa scurgerea termenelor precizate.
    CONTESTAREA SANCȚIUNILOR – Contestare Amenzi GDPR
In primul rand aveti nevoie de un avocat consultant GDPR care sa va ajute si asiste pe tot parcursul procesului de contestare a amenzilor sanctionatoare in baza directivei GDPR.
    Împotriva procesului-verbal de constatare/sancţionare şi/sau a deciziei de aplicare a măsurilor corective, se poate introduce contestaţie la instanța competentă în termen de 15 zile de la înmânare, respectiv de la comunicare iar hotărârea prin care s-a soluţionat contestaţia poate fi atacată numai cu apel.
    Dacă nu veți formula contestație in termen de 15 zile de la data înmânării, respectiv comunicării, actul de sancționare va constitui titlu executoriu fără vreo altă formalitate.
Important: Introducerea contestaţiei va suspenda plata amenzii, până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive.
1.    PLATA AMENZILOR
6.    Termenul de plată a amenzii este de 15 zile de la data înmânării, respectiv de la data comunicării.
7.    Important: În cazul în care nu veți achita amenda în acest termen se va putea trece la executarea silită.


COLTUC MARIUS VICENTIU
Manager www.coltucsiasociatii.ro

Forumul de dialog social în domeniul sănătății mintale– demențele

Forumul de dialog social derulat în cadrul proiectului “Sănătatea mintală- prioritate pe agenda publică!”- cod proiect  11259, s-a desfășurat  în perioada 19-21 iulie 2019, la Poiana Brașov, Hotel Alpin.

În cadrul sesiunilor de deschidere au luat cuvântul d-na Prof. Dr. Tudose Cătălina – Președinte Societatea Română Alzheimer, Psih. Ioana Caciulă – președinte Asociația Habilitas CRFP, d-na Conf. Univ. Dr. Liana Borza, Departamentul Psihiatrie, Imperial College London, d-nul Dr. Sorin Șuba, Prim-vicepreședinte al Sindicatului Esculap şi d-nul Aurelian Nebel¸ manager de proiect

Tot cadrul în forumului s-a lansat şi prezentat “Platforma online de dialog social”, care poate fi accesata astfel: https://dialogalz.ro/

Invitaţii prezenți – profesioniști participanți la cele 5 ateliere regionale derulate în perioada februarie-mai 2019, în București, Cluj, Timişoara, Iaşi şi Braşov – au fost implicați în sesiuni de dezbateri în  plen, dar şi în  grupuri de lucru tematice.  

Dezbaterile din cadrul celor 5 grupuri tematice au vizat următoarele aspecte: 

    1. elaborarea bazei primare de informaţii necesare constituirii Registrului bolnavilor, inventarierea bazei materiale existente (centre specializate de diagnostic şi tratament, număr de paturi în spitale, centre de zi, tipuri de servicii comunitare), evaluarea personalului calificat disponibil pentru acest domeniu etc.; 

    2. evaluarea costurilor medicale pe care le implică bolile neurodegenerative, în special demenţa şi boala Alzheimer, care să aibă în vedere costurile medicale directe, costurile sociale directe, îngrijirea la domiciliu sau în rezidenţe specializate dar şi costurile informale (ex. întreruperile temporare sau definitive ale activităţilor şi suplinirea lor, efecte colaterale asupra familiilor şi/sau îngrijitorilor, eventuale decese); 

    3. elaborarea cadrului legislativ care să definească drepturile persoanelor afectate de demenţă şi de boala Alzheimer şi să reglementeze cadrul legal pentru îngrijirea acestora, transferul de competenţe pentru situaţiile în care pacienţii nu mai pot decide independent în ceea ce priveşte tratamentul, îngrijirea, starea patrimonială etc. Grupul de lucru ar trebui să abordeze, în egală măsură şi aspectele privitoare la familie şi îngrijitori pornind de la ce anume este insuficient reglementat, până la ce tip de act normativ este necesar  şi prin ce mijloace mai rapide poate fi adoptat de către forurile legislative.

    4. identificarea, cunoaşterea şi promovarea celor mai bune practici cu privire la respectarea drepturilor persoanelor vulnerabile, combaterea abuzului asupra persoanelor care suferă de demenţă şi destigmatizarea acestora; modalităţi de intervenţie în echipe mutidisciplinare şi  modalităţi de prevenire a situaţiilor de abuz şi stigmatizare a acestui grup vulnerabil. 

    • D-na Conf. Univ. Dr. Liana Borzea, Departamentul Psihiatrie, Imperial College London, a prezentat repere organizatorice şi legislative privind serviciile de psihiatrie geriatrică din cadrul National Health Service – Anglia

    5. elaborarea unei strategii de sensibilizare a opiniei publice privind aceste boli, diseminarea informaţiilor medicale primare de percepere a evidenţei apariţiei şi/sau a modificărilor comportamentale la persoane din familie sau vecinătate, plecând de la elementele-cheie ale comunicării strategice care are ca scop influeţarea comportamentului publicului-ţintă.

Concluziile grupurilor de lucru şi ale evenimentului au fost prezentate în ultima zi a forumului, urmate de prezentarea activităţilor care vor urma în cadrul proiectului.

De asemenea, aceste concluzii alături de eventuale opinii, sugestii, propuneri şi solutii identificate în cadrul Platformei Online de Dialog Social, vor sta la baza elaborării unei propuneri publice alternative la Legea Sănătăţii Mintale.

Informaţii suplimentare pot fi obtinuţe la: tel. 0726116475; e-mail elly.magda1508@gmail.com; persoană de contact: Oncia Elena Magdalena, responsabil comunicare; pagina FB https://www.facebook.com/pg/politicisanatatemintala/

Îți dorești să devii un influencer, dar nu știi cum? PromoteGram te poate ajuta!

În mod natural, cu toții suntem consumatori. Aproape în fiecare zi, cumpărăm produse și servicii. Însă, înainte de a cumpăra ceva, citim tot felul de recenzii, ne interesăm cât de calitativ sau durabil este un produs, analizăm un serviciu pe toate părțile și de abia apoi facem alegerea finală. Dacă înainte luam cele mai multe decizii în funcție de cum ne dictau reclamele de la televizor, de la radio sau din ziar, astăzi ceea ce spun prietenii noștri pe rețelele de socializare contează cel mai mult. 
Prietenii noștri de pe Facebook, al căror cuvânt contează cel mai mult când vine vorba de alegerea unui produs sau a unui serviciu, sunt influenceri. Și tu ai putea deveni un influencer cu PromoteGram. Desigur, va trebui să investești timp și efort pentru a deveni un influencer credibil!
Ce anume face un influencer? 
PromoteGram își propune să intervină între influencer și brand. Practic, PromoteGram îi încurajează pe oamenii simpli – exact la fel ca tine – să experimenteze produse, branduri și servicii și să împărtășească experiența lor cu prietenii de pe rețelele de socializare. Așa se creează o relație autentică între consumator și producător. 
PromoteGram este un liant care oferă o serie de beneficii atât producătorului, cât și influencerului. Pe de o parte, produsele și serviciile producătorului ajung pe mâna unui influencer care poate avea un cuvânt decisiv și care îi poate susține afacerea, iar influencerul câștigă bani în urma testării și recomandării unor produse. Dacă ești una dintre numeroasele persoane care intenționează să devină un influencer, trebuie să știi că va fi nevoie să rămâi motivat, consecvent și pregătit să faci tot ceea ce este necesar pentru a-ți lansa cariera de influencer. În rândurile de mai jos, îți povestim cum anume te poate ajuta PromoteGram și care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinești pentru a deveni un influencer. 
PromoteGram – ce este și ce poate face pentru tine?
PromoteGram este o platformă 100% românească creată de doi antreprenori din fonduri proprii, care și-au propus să valorifice potențialul socio-economic de dezvoltare al tinerilor și operatorilor economici din zonele rurale și nu numai, prin social media. Cu alte cuvinte, PromoteGram dorește să facă legătura între influenceri și operatori economici. Influencerii-țintă sunt tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 – 35 ani, iar operatorii economici sunt producătorii din diferite arii geografice. 
Deși toți tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 – 35 ani și care sunt activi în mediile sociale se pot înscrie pe platforma PromoteGram, poate că cei mai avantajați sunt tinerii din mediile rurale care nu au acces la cariere la fel de înfloritoare și promițătoare precum sunt cei din marile orașe, dar și șomerii. 
Prin PromoteGram, toate părțile implicate au de câștigat. Tinerii și șomerii pot genera profit fiind activi în social media și, recomandând produsele preferate, producătorii beneficiază de marketing de recomandare – care este în prezent cel mai utilizat instrument de marketing -, iar dezvoltarea locală este sprijinită, la fel și economia locală. 
Sunt, desigur, și câteva condiții pe care va trebui să le îndeplinești dacă vrei să devii un influencer alături de PromoteGram. Trebuie să ai vârsta cuprinsă între 16 – 35 ani, să fii activ pe platformele de socializare – Instagram, Facebook, Snapchat, Twitter -, să ai minimum 500 de fani, să știi limba română, să fii câtuși de puțin familiarizat cu limba engleză, să fii creativ și să nu te lași până nu duci la bun sfârșit o campanie relevantă și creativă prin care îți poți spune părerea despre un produs sau un serviciu. 
PromoteGram te susține oferindu-ți acces la o platformă destinată nano și micro-influencerilor și invitându-te la tot felul de cursuri, workshop-uri și training-uri care te ajută să devii un influencer al cărui cuvânt poate face diferența.